Zeul pieton și regula bunului simț

Suntem cu toții mai devreme sau mai târziu nevoiți să folosim un autobuz al unei regii de transport în comun. De asemenea uneori e musai să traversăm călărind vreo zebră până pe partea cealaltă a drumului. Legătura dintre cele două situații apare atunci când pietonul e un fel de superman iar autobuzul un fel de scalv al regulilor de circulație.

8:30 dimineața. 100 de persoane înghesuite într-un autobuz încearcă să reziste cu stoicism experienței transportului în comun. Mirosuri, voci, zgomote, bare strânse de degete rășchirate, babe cu sacoșe cu rotile, moși îmbrăcați la paișpe ace, totul se omogenizează într-un cadru aproape feeric. Suferinzii aglomerației își rod mental unghiile de nerăbdare până la stația de destinație.

Deodată tot peisajul se schimbă. Claie peste grămadă, din cauza inerției, persoanele respectabile de până atunci devin niște maimuțe agățate de bare cu comportament de cartofi aruncați într-o găleată. Frâna pusă de șofer îi aruncă pe unii din tinerii mai pofticioși cu câte-o palmă pe fesa duduii din fața lor și un foarte șoptit “scuze” râd pe sub mustăți.

Octogenarele bat cruci de zici că-i Învierea iar unii care au avut prezența de spirit de a se proțăpi bine în două picioare se uită cu milă la cei pe care frâna i-a făcut să guste din efectele gravitației, mirosind pardoseala cauciucată a autobuzului.

Sfântul zeu omnipotent al trecerii de pe-un mal pe altul al șuvoiului rutier, pietonul, a pus hotărât talpa pe zebră. I-a mai dat încă o talpă și-atunci, determinarea sa de a nu-i păsa de restul universului e sesizată de șoferul autobuzului. Dintr-un „50 la oră” se ajunge la o staționare bruscă iar cei ce până atunci își vedeau de gândurile lor matinale devin un cor de înjurături trimise mental către șofer.

Scrisoare deschisă adresată … unora:
“Dragă pietonule, nu fi mai zebră decât zebra. Noi, cetățenii utilizatori de autobuz cu extraopțiune “hiper-înghesuială” îți suntem profund recunoscători pentru oportunitatea pe care ne-o oferi de a descoperi efectele pozitive ale centurii de siguranță. Te rugăm totuși, deși înțelegem că tu ești mai important decât o sută de persoane care devin un fel de pastă omogenă, să nu mai treci prin fața unui autobuz. Are nevoie atât de timp cât și de spațiu ca să frâneze de-așa manieră încât să nu ajungi nici tu pilaf nici noi papară. Așa că ține-ți, rogu-te, graba-n frâu și du-te-n direcția ta de mers după ce noi, cei cu bătături în palme de la dezmierdat barele ca într-o sală de forță, reușim să ne strecurăm prin fața ta.
Înțelegem de asemenea că zebra este în lumea ta o creatură sfântă. Asemeni vacii pe la alte popoare. Nu negăm dreptul tău de a îi folosi dungile după cum consideri de cuviință. Te rugăm doar să ai, cum ar zice nenea Iancu, puțintică răbdare…”

Autor: Bogdan Voșloban

-Articol sponsorizat de Reeija.ro, înscris în competiția SuperBlog 2013

One thought on “Zeul pieton și regula bunului simț

Care este părerea ta?

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s